De obicei, rapoartele Fondului Monetar International (FMI) sunt trecute usor cu vederea. Insa, un astfel de document a creat recent agitatie la Zagreb, din moment ce Croatia se afla in plina campanie electorala pentru alegerile legislative din 25 noiembri
Raportul FMI, intitulat "Vulnerabilitatea economiilor emergente din Europa de Sud-Est - Care sunt motivele de ingrijorare?" si publicat luna trecuta, arata ca in Europa de Sud-Est au aparut o serie de fenomene similare celor petrecute in Orientul Indepartat inaintea crizei financiare pe care aceasta regiune a traversat-o cu un deceniu in urma, scrie Financial Times.
Intr-un ton mai mult prescriptiv decat acuzator, autorii documentului se abtin de la a critica guverne din regiune, care au experimentat, in ultimii ani, cele mai rapide ritmuri de crestere economica din Europa. Totusi, acestia au semnalat dezechilibre economice grave in cazul Croatiei, a carei datorie externa in raport cu PIB, la fel ca si deficitul de cont curent, a atins un nivel alarmant.
In ciuda cresterii de 4,8% a Produsului Intern Brut in 2006, datoria publica si deficitul de cont curent al Croatiei au depasit nivelul mediu inregistrat de statele asiatice inainte de criza din 1997.
Avand cel mai ridicat nivel al datoriei externe si cea mai semnificativa expunere fata de creditele in valuta dintre toate statele europene non-membre ale UE, fosta componenta a Federatiei Iugoslave ar putea intra foarte usor intr-o criza financiara de proportii. "Probabilitatea unui declin brusc a crescut intre 2000 si 2006, in special in cazurile Serbiei si Croatiei", arata autorii raportului.
Prim-ministrul Ivo Sanader si ministrul de finante Ivan Suker au reactionat rapid in fata acestor critici. "Nu este vorba de nicio criza financiara. Reesalonarea datoriilor este in grafic", a raspuns Sanader.
Dar documentul FMI se
