Raportul „grupului statelor împotriva corupţiei" pentru România identifică portiţele pe care legislatorii români le-au lăsat deschise - cu bună ştiinţă sau nu - în legislaţia anticorupţie şi privind finanţarea partidelor.
România trebuie să aducă îmbunătăţiri în domeniul finanţării partidelor şi cadrului juridic pentru incriminarea corupţiei, arată Grupul Statelor împotriva Corupţiei din Consiliul Europei (GRECO) într-un raport de evaluare, al treilea, publicat ieri.
Raportul se concentrează pe aceste două teme distincte: incriminarea corupţiei şi transparenţa finanţării partidelor. În privinţa incriminării corupţiei, trebuie completate unele lipsuri ale cadrului juridic, în special cele referitoare la mituirea funcţionarilor publici şi la traficul de influenţă, fie că fapta funcţionarului intră sau nu în domeniul său de competenţă. Mai mult, reglementările existente referitoare la autodenunţuri sunt o sursă particulară de îngrijorare, date fiind garanţiile limitate care există pentru a-i împiedica pe cei care dau mită să abuzeze de aceste prevederi, spune GRECO.
Raportul arată că România a ratificat Convenţia penală a Consiliului Europei privind corupţia (ETS 173) şi Protocolul Adiţional (ETS 191). Combinarea prevederilor conţinute în Codul Penal şi în Legea nr. 78/2000 referitoare la prevenirea, descoperirea şi sancţionarea actelor de corupţie duce la un cadru legal cuprinzător privind corupţia, iar noul Cod Penal (a cărui intrare în vigoare este aşteptată în octombrie 2011) îl va îmbunătăţi şi mai mult.
Cu toate acestea, contextul politic actual nu va face posibilă adoptarea unei legi la fel de puternice precum legea 78 din 2000, apreciază, cu scepticism, Consiliul Europei. Organismele anticorupţie în prezent se luptă să-şi păstreze prerogativele juridice şi capacitatea de a se ocupa de cazuri care implică elita economică şi politică, cons