Banca Naţională a României ar trebui să adopte o atitudine prudentă în politica monetară, în condiţiile în care există probabilitatea revenirii presiunilor asupra leului, însoţite de ieşiri de capital, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, pentru Mediafax.
"În mod cert, noi dorim ca banca centrală să adopte o atitudine prudentă în politica monetară din viitor. Şi motivul pentru care recomandăm prudenţă este că suntem îngrijoraţi de posibilitatea revenirii presiunilor pe curs şi ieşiri de capital", a spus Franks, întrebat dacă banca centrală ar trebui să continue procesul de reducere a ratei dobânzii de politică monetară.
Leul a a rezistat destul de bine în contextul ultimelor tulburări de pe pieţele financiare, de cele mai multe ori cu ajutorul intervenţiilor indirecte ale băncii centrale, potrivit dealerilor bancari.
Întrebat dacă acordul cu instituţiile internaţionale este suficient pentru situaţia în care o bancă din România ar da faliment, Franks a afirmat că un astfel de scenariu este puţin probabil, iar dacă totuşi s-ar întâmpla, suma disponibilă din acord ar putea creşte în foarte scurt timp.
"Există riscuri (...) dar nu, scenariul pe care l-ai descris nu are o probabilitate mare. Dacă ne-am afla într-o problemă severă, este posibil să extindem valoarea aranjamentului stand-by într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu aprobarea boardului. Acest lucru a mai fost făcut şi în alte ţări", a declarat Franks.
În ceea ce priveşte riscul ca băncile străine să-şi retragă finanţările din România în perioada următoare, oficialul FMI a arătat că, într-adevăr, unele bănci au redus expunerile pe România, însă altele au majorat-o, astfel că impactul a fost relativ neutru.
Legat de rata rezervelor minime obligatorii, oficialul FMI sfătuieşte banca centrală să nu le reducă acum, pentru că acele rezerve minimme obligatorii