BNR a extins gama de instrumente care le permit băncilor să aibă acces la cash în eventualitatea în care pe piaţă apar sincope de lichiditate, incluzând bonduri denominate în dolari, impactul în piaţă urmând să fie pozitiv, dar marginal.
De la începutul crizei, operaţiunile de tip repo prin care BNR furnizează finanţare în schimbul unui colateral au crescut în importanţă pentru reglarea lichidităţii de pe piaţă. Iar gama de active acceptate drept garanţii a ajuns să includă şi titlurile de stat emise în euro pe piaţa locală, dar şi obligaţiunile în euro emise de Finanţe pe piaţa externă.
Acum lista activelor eligibile va fi completată cu obligaţiuni denominate în dolari SUA emise de România pe piaţa externă, respectiv obligaţiunile înregistrate sub codul dedicat investitorilor nerezidenţi SUA, potrivit informaţiilor transmise recent de BNR.
"Apreciem impactul deciziei BNR drept marginal pozitiv. Pozitiv pentru că lărgeşte sfera garanţiilor, reducând astfel impactul unui potenţial şoc pe piaţa monetară şi marginal pentru că volumul titlurilor de stat deţinute de băncile din România era deja unul semnificativ (aproximativ 65 mld. lei la finalul lunii ianuarie)", a comentat Vlad Muscalu, analist la ING Bank.
Mai mult, structura investitorilor participanţi la noua emisiune nu sugerează că instituţiile financiare din România au cumpărat proporţii semnificative din aceste instrumente (deşi acest lucru s-a întâmplat la emisiunea din piaţa europeană din vara anului trecut), potrivit lui Muscalu. Nivelul marjei care se deduce din valoarea de piaţă a activelor eligibile pentru a se obţine valoarea ajustată a acestora (haircut) aplicabilă noilor instrumente eligibile va fi de 9% pentru operaţiunile băncii centrale cu scadenţa de maximum o lună.
"Precizarea valorii marjei de ajustare (haircut) alături de un interval de timp pare firească cât timp
