Preşedintele Traian Băsescu a semnat aseară decretul pentru promulgarea noii legi a educaţiei naţionale - unul dintre cele mai controversate acte normative adoptate anul trecut de Parlament - la câteva ore după ce Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de opoziţie.
275.000 de profesori, 1,2 milioane de studenţi şi 3,2 milioane de elevi, cât reprezintă întreg sistemul educaţional din România, va trebui să se acomodeze cu noile norme conţinute de cel mai politizat act normativ aflat în atenţia Legislativului anul trecut şi care a împărţit în două tabere nu doar oamenii politici, ci şi universităţile.
Universitatea Bucureşti a păstrat rezerva în timpul dezbaterii legii educaţiei, dar o parte dintre profesorii ei au criticat-o dur. Universitatea din Cluj (Babeş-Bolyai) a respins-o vehement, la fel ca o parte a profesorilor de la Universitatea Politehnică Bucureşti, care au acuzat politizarea educaţiei, de vreme ce un rector trebuie confirmat de ministrul de resort.
Dincolo de disputele politice, proiectul aduce modificări importante pentru elevi, profesori sau părinţi, întrucât schimbă modul de organizare a anilor de studii, structura finanţării învăţământului sau remunerarea profesorilor.
Curtea Constituţională a decis ieri că legea educaţiei naţionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului este constituţională.
Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă atât sesizarea preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, cât şi pe cea formulată de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL, apreciind astfel că legea educaţiei este în acord cu prevederile legii fundamentale.
Legea a fost puternic contestată şi de sindicatele din învăţământ.
Opoziţia a ameninţat că va schimba legea imediat ce va ajunge la putere.
Acesta este un risc real pentru că actele normative care care au reglementat învăţământul în
