Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, unul dintre cele mai importante proiecte de revizuire a Constituţiei, a reprezentat şi o temă intens folosită în campania electorală pentru prezidenţiale. Poziţia cea mai clară a avut-o actualul şef al statului, Traian Băsescu. Acesta a iniţiat în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor un referendum pe acest subiect, iar acceptul românilor de pe 22 noiembrie ar putea însemna şi o victorie electorală pentru preşedinte. Deşi a respins organizarea alegerilor prezidenţiale şi a referendumului în acelaşi timp, fostul candidat liberal Crin Antonescu a susţinut reducerea numărului de parlamentari, dar păstrarea celor două camere.
Singurul indecis a fost Mircea Geoană, candidat susţinut acum de PNL în turul II. Va prelua acesta tema referendumului pentru a-i "cuceri" pe susţinătorii lui Crin Antonescu şi a-l "bate " pe Băsescu pe 6 decembrie?
Victoria la referendum, atuu pentru Băsescu
După iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu de a organiza referendum pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari de la 471, câţi sunt acum, la maxim 300, candidatul PD-L la fotoliul de la Cotroceni şi-a construit mesajele de campanie în jurul acestei propuneri. Principalul argument invocat de Băsescu pentru Parlamentul unicameral şi diminuarea numărului aleşilor era nevoia de a reduce costurile statului.
Astfel, pe 22 noiembrie când românii îşi votau preşedintele, a fost organizat şi referendumul. Electoratul a răspuns prin vot, cu „DA” sau „NU”, la două întrebări: „Sunteţi de acord cu trecerea la parlamentul unicameral?” şi „Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300?”. El a explicat că a optat pentru consultarea populară deoarece politicienii, deşi au promis, „nu s-au ţinut de cuvânt în declanşarea procesului de revizui