Ar fi putut fi cel mai mare regizor din Romania. Dar vremurile n-au fost de partea luiâ¦
Emil Loteanu. Pentru cei mai multi, este "regizorul basarabean care a facut «Satra» si «Lautarii»". Unii isi vor aminti ca el a dat lumii si alte pelicule cinematografice de mare forta artistica, precum "Anna Pavlova" ori "O drama la vanatoare". Foarte putini iti vor vorbi despre "Poienile rosii" - de un romanism pe care nu-l mai intalnesti in nici un alt film sovieto-basarabean al vremilor acelora - , sau despre "Luceafarul", singura ofranda cinematografica dedicata vreodata lui Eminescu, avand ca pretext muzica lui Evghenie Doga.
Cei mai multi il vor numi "regizorul basarabean care a trait la Moscova", fara a sti ca Emil Loteanu a terminat Liceul "Sfantul Sava" si numai o abordare obtuza, specifica anilor â50, si un "dosar" cu probleme au facut ca tanarul care visa sa cuprinda lumea pe pelicula de celuloid sa nu fie admis la IATC⦠Poate aceasta a fost sansa Filmului (cu "F" mare), ca Emil Loteanu sa studieze la Moscova si sa cucereasca mapamondul cu "Satra" si cu "Lautarii" - un film despre tigani, jucat de actori basarabeni si in care se vorbeste romaneste.
Despre cum se face ca astazi, istoria cinematografiei romanesti nu-l consemneaza in fruntea listei, ne-a povestit intr-o duminica marcata de linistea caselor vechi din Cotroceni, Marcel Loteanu, fratele regizorului, fost, vreme de decenii, producator pe platourile de filmare de la "Buftea". "In viata noastra, filmul a fost o predestinare⦠Insa dintre noi doi, numai el a avut geniu!" Dar ce va fi insemnand "predestinarea"?
INCEPUTURILE. Dupa refugiul din â44, soarta a vrut ca Emil sa ramana la Radauti, impreuna cu tatal sau, iar Marcel sa-si insoteasca mama la Bucuresti. Cinci ani mai tarziu, intr-o conjunctura stranie, Emil Loteanu "fuge" prima data in Basarabia. Orfan - caci tatal abia
