Criterii subiective în selectarea contribuabililor ce urmează să fie verificaţi de inspectorii ANAF, "negocierea" cuantumului amenzilor, în lipsa unor reglementări pentru individualizarea pedepselor aplicate, absenţa unor proceduri clare care să expliciteze noţiunea de evaziune fiscală sunt doar câteva dintre aspectele semnalate în cel mai recent raport de audit al Curţii de Conturi care analizează activitatea a trei instituţii: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Gărzii Financiare.
Raportul, care are peste 200 de pagini, are ca temă "identificarea vulnerabilităţilor sistemului de administrare şi control al impozitelor şi taxelor care favorizează faptele de corupţie, la nivelul ANAF, Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare"
Auditul a cuprins perioada 9 ianuarie-30 martie 2012.
În perioada supusă auditului performanţei, conducerea ANAF a fost asigurată de: Sorin Blejnar - preşedinte, Dragoş George Bogdan vicepreşedinte, Mihai Gogancea Vătăşoiu - vicepreşedinte, Viorel Comăniţă-vicepreşedinte, Ladandy Arpad Csaba, comisar general Garda Financiară.
Gândul vă prezintă câteva dintre concluziile raportului Cuţii de Conturi referitoare la activitatea ANAF.
"Fenomenul de corupţie reprezintă o problemă certă la nivelul întregii societăţi româneşti. Acest fenomen se manifestă atât în sectorul public cât şi în cel privat, neexistând practic nicio zonă care să nu fie ameninţată de riscul apariţiei fenomenelor de corupţie. În acest context, este evident că ANAF, adică principalul colector de impozite şi taxe la bugetele publice, reprezintă una dintre instituţiile cele mai expuse la fenomenul de corupţie", relevă una dintre concluziile raportului de audit.
Auditorii au identificat la nivelul ANAF mai multe "vulnerabilităţi" privind efectuarea inspecţiei fiscale, instituirea sechestrulu
