"M-am căsătorit, c-un bărbat tâmpit ....". Năpăstuitul se trezi buimăcit din pat, neînţelegând cum naiba a ajuns Fernando de la Caransebeş să îi cânte în cameră. Era o muzică de cameră pe care nu o tolera, în ciuda popularităţii de care se bucură în România. Sursa: imagecache2.allposters.com
Când ochii i se iviră de după pleoapele leneşe, năpăstuitul zări chipul unui bărbat la costum, iscodindu-l mai mult cu un ochi decât cu celălalt. Realiză imediat că este preşedintele său, iar acesta se scuză imediat: "I-am dat lui fi-mea telefonul şi a schimbat melodia, că îi e dor de ţară. Acu stă mai mult la Bruxelles, săraca". Năpăstuitul dormea în pijamalele pe care le primise acum câţiva ani de la Vanghelie, în speranţa unui vot la Sectorul 5.
"Nu-ţi fie teamă, alţii şi-au anunţat candidatura în pantaloni scurţi şi o duc bine mersi", îi spuse preşedintele, pe care îl vom numi în continuare Traian. Năpăstuitul avusese o noapte agitată, în care visase un bărbat cu ochi albaştri şi breton în "V" întors şi altul cu un fir alb la două negre, adunate în vârful unui cap ţuguiat ciudat spre bază.
Îşi dădu o palmă şi îşi spuse că e un prostănac. Acum, era sigur că nu părăsise visul. Ca să se convingă, luă telecomanda şi aprinse televizorul. La Realitatea, era el în pat, cu acelaşi Traian la creştet. Îi dădu acestuia un cot şi îl auzi icnind, iar pe burtiera ecranului scria "Preşedintele, bruscat de viitorul premier". Când văzu cuvântul "premier", sări din pat, speriat la culme. Îi trecură prin faţa ochilor Petre Roman, Stolojan, Văcăroiu, Ciorbea, Radu Vasile, Năstase, Tăriceanu. Doar Boc nu se arăta în vedenia lui, dar îl găsi în spatele unei gene. Următoarea imagine fu cea a lui Tatulici, care îşi aşeza basca cu grijă, în colţul dormitorului, semn că urma să intre în direct.
Murmură ceva de nereprodus, tremurând în pijamalele cu buli
