Iata o intrebare care provoaca la o serioasa reflectie. Afirmatie valabila pentru toti romanii, dar si pentru ceilalti locuitori ai Europei. Ce este euroscepticismul? Cine sunt euroscepticii? In raport cu ce au ei aceasta atitudine rezervata? Cum se pozitioneaza romanii? Credem mai mult sau credem mai putin in Europa, pe masura ce trece timpul? Iata doar cateva dintre temele cu care Adrian Severin ne provoaca. Europarlamentarul lanseaza, incepand din 10 aprilie – orele 13.00 -15.00 – seria de conferinte intitulata "Cauzele euroscepticismului". Cu ce ganduri ma duc eu acolo?
Este evident ca spatiul redus al acestei rubrici nu imi permite decat o sumara schita a preocuparilor mele legate de euroscepticism. Si ce pot sa retin, in esenta ? Ca au existat trei Eurobarometre facute de agentia de sondaje a UE in 2001, 2006, 2012 si ca exista mai multe cercetari de piata realizate de institute romanesti. Ceea ce poate constata oricine este o scadere semnificativa, unii spun dramatica, a entuziasmului romanilor fata de UE. Chiar conform datelor Eurobarometrului, care are rezultatele cele mai optimiste din aceasta perspectiva, doar jumatate dintre romani se declara pro-europeni. Ceilalti sunt eurosceptici sau anti-europeni. De ce?
Cum este posibil ca un stat, abia desprins de doua decenii si ceva din orbita totalitarismului, sa aiba, prin cetatenii sai, o pozitie fata de proiectul european asemanatoare celei impartasite de populatiile din Marea Britanie sau Grecia ? In Mare Britanie, cauzele euroscepticismului tin de traditiile istorice si de pozitia geografica. In Grecia, avem de-a face cu efectele crizei care a zguduit aceasta tara. Romania nu poate fi asezata in niciunul dintre cele doua tipare.
De ce atat de multi romani sunt eurosceptici si de ce proportia lor creste? As fi nedrept si intrucatva xenofob, daca as arata cu degetul doar catre