O ora si jumatate de Simply Red intr-o seara de sambata neverosimil de calda, intr-un Brasov invadat de mirese poate avea efecte devastatoare pentru firile nostalgice. Asa ar fi trebuit sa scrie pe biletele din seara de gala a Cerbului de Aur.
Au cantat divin, s-au miscat regeste si au plecat smechereste, trimitandu-si spectatorii care ii obosisera cu bisul la o bere rece. It's only love, Fairground, Something got me started, Sunrise, So not over you ... La un moment parca se auzeau de undeva niste artificii - puteau fi si impuscaturi, nimanui nu ii pasa decat de ce se intampla pe scena. "Deocamdata vom canta ceva ca sa puteti sa stati pe scaun, pe urma va vom ... zdruncina un pic", anunta Mick la inceput. Si asa a fost: linii melodice perfecte, care i-au impins pe unii sa se urce pe scaune, pe altii sa valseze, iar pe altii sa tipe, intr-un fel de "revolutie" care i-a surprins si pe cei din trupa.
Curand din Simply Red nu vor ramane decat inregistrarile, daca nu isi schimba decizia de a se desparti. Poate de aceea un concert (posibil si primul si ultimul la noi) are acum o savoare speciala, cu o doza de nostalgie in plus, de parca mai era nevoie. Oricum Stars, Holding Back the Years si aproape toate celelalte au venit la pachet cu amintirile anilor '80-'90, cu casetele si petrecerile respective... Daca v-ati uitat la televizor, nu va amagiti ca a fost acelasi lucru: nimic nu se compara cu bateria auzita live, cu vocea lui Mick Hucknall si energia pe care au transmis-o celor cateva mii de persoane. Si chiar au spus ca se vor intoarce - ramane de vazut in ce formula.
Pacat ca la inceputul serii Iris a inceput (probabil la sugestia TVR) cu 20 de minute mai devreme, in fata unui public nedumerit. Seara ar fi putut sa fie perfecta...
O ora si jumatate de Simply Red intr-o seara de sambata neverosimil de calda, intr-un Brasov invadat de mirese
