În urmă cu 40 de ani, pe 11 aprilie, era lansată Apollo 13, cea de-a treia misiune umană a NASA al cărei scop era de a ajunge pe Lună. Primele două misiuni, Apollo 11 şi 12, reuşiseră. Sursa: NASA / Kipp Teague

Însă la numai două zile de la plecare, o defecţiune a sistemului electric al unuia dintre rezervoarele de oxigen din modulul de comandă a produs o explozie ce a dus la defectarea ambelor rezervoare de oxigen şi la pierderi de energie electrică.

Obiectivul iniţial al misiunii ce costase 4,4 miliarde de dolari a fost abandonat, noua ţintă fiind de a-i aduce înapoi pe Pământ pe cei trei astronauţi: James Lovell, comandantul misiunii, John Swigert, pilotul modulului de comandă şi Fred Haise, pilotul modulului lunar.

FOTO evz.ro

APOLLO 13

Cei trei ar fi trebuit să exploreze formaţiunea Fra Mauro, numită astfel după craterul uriaş cu un diametru de 80 de kilometri aflat în interiorul ei.

Fra Mauro este o formaţiune deluroasă despre care se crede că s-a format din resturile rezultate după ce un corp ceresc a lovit Luna, formând totodată şi un crater uriaş, care s-a umplut ulterior cu lavă (Mare Imbrium).

Cu resursele limitate

Pe drumul spre Lună, la 321.860 de kilometri de Pământ, rezervorul de oxigen numărul 2 al modulului de serviciu a explodat, ceea ce a făcut să se defecteze şi celălalt rezervor. Conţinutul lor s-a scurs timp de mai multe ore, iar toată rezerva de oxigen a acestui modul s-a terminat.

Defectarea modulului de serviciu făcea imposibilă o întoarcere pe Pământ după o eventuală aselenizare. Astfel, echipajul a oprit modulul de serviciu şi a folosit modulul lunar pentru a se întoarce pe Pământ.

Iniţial, Apollo 13 fusese pe o traiectorie de liberă întoarcere, care ar fi avut ca rezultat întoarcerea automată pe Pământ, fără să fie necesară pornirea vreunui motor. Ea