Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a început publicarea unor documente referitoare la cei peste 29.000 de români caee au fost trimiţi în perioada 1950 - 1950 la muncă silnică, singura lor vină fiind, de regulă, că şi-au exprimat prea deschis opoziţia faţă de regimul comunist.
Printre cei care apar în documentele CNSAS se numără şi câteva zeci de sălăjeni, în special "chiaburi" şi "mici burghezi", trimişi, de regulă pentru doi ani, în unităţi sau colonii de muncă. Potrivit CNSAS, aceste unităţi şi colonii de muncă au fost un important instrument represiv utilizat de autorităţile comuniste împotriva celor care erau consideraţi „duşmani ai regimului”. Internările administrative în aceste unităţi în care era folosită muncă forţată se făceau pe baza unor acte normative abuzive, secrete, şi în urma unor anchete şi decizii ale Ministerului Afacerilor Interne, fără să fie nevoie de o decizie în justiţie. Conform statisticilor oficiale ale Securităţii identificate de C.N.S.A.S. au fost internate în unităţi şi colonii de muncă cel puţin 29.000 de persoane.
Printre aceştia s-a numărat, spre exemplu, Grigore Buciu, din Huseni, Sălaj, contabil de meserie şi considerat, prin urmare, un mic burghez. Acesta se făcea vinovat, potrivit documentului făcut public de CNSAS, de "lansarea zvonurilor războinice anti-sovietice". În plus, el "poartă svastică germană" - se arată în nota Securităţii de atunci.
Eleonora Cozma, din Voievozi, a fost o inventatoare încadrată în clasa chiaburilor, mai cu seamă că era fiica preşedintelui Partidului Naţional Ţărăneasc Maniu. Inventatoarea s-a dovedit a avea şi o fire nesupusă, în dreptul numele său apărând menţiunea că "a blamat pe tov.Ana Pauker (vice-prim-ministru şi ministru de externe al României în perioada comunistă - n.a.), scuipându-i portretul. Manifestări duşmănoase împotriva tov. Stalin