Alegeri libere si corecte: formula a facut epoca. Fara conditia minimala a corectitudinii procesului electoral, legitimitatea guvernari, fie ea locala sau nationala, nu este asigurata. si fara legitimitate guvernarea nu poate functiona. Dar cat de corecte mai sunt alegerile astazi? Ori, poate, tocmai datorita noii sensibilitati democratice, vechile practici tolerate prea multa vreme au devenit inacceptabile?
Dupa ce America a trecut prin experienta contestarii alegerilor din Florida in 2000, mitul alegerilor corecte s-a clatinat. si iata ce se intampla pe la altii: in ultimul numar din Marianne este prezentata o posibila frauda electorala la Carcassonne, in France Midi, la recentele alegeri municipale din martie 2008. Faptele: un sofer de la primarie si un vanzator de kebab ar fi recenzat electorii absenti la alegerile municipale si ar fi contribuit la atribuirea unor procuri false in numele acestora. Caci in Franta se voteaza si prin procura. Ar fi vorba de cateva zeci de cazuri, in conditiile in care diferenta dintre liste a fost de doar 56 de voturi. Dincolo de constatarea deja redundanta ca fiecare vot conteaza, situatia in care, precum in Carcassonne, cele cateva voturi distanta ar putea fi rezultatul unei fraude nu ne descrie o anomalie franceza, ci universala: tentatia puterii. Cei ce sunt la putere nu sunt dispusi sa o cedeze doar in urma votului. si, cand rezultatele sunt apropiate, tentatia creste invers proportional cu procentele ce diferentiaza candidatii sau partidele.
si tot in France Midi s-a derulat cu ocazia acelorasi alegeri deja celebra "afacere a sosetelor", de data aceasta la Perpignan. Acolo un elector vigilent a surprins un presedinte de birou de vot, Georges Garcia, in flagrant delict. Acesta, suspectat de rele practici, scotea din soseta zeci de plicuri cu voturi pe care urma sa le introduca in urna. Incredibil? S
