Banii băncilor nu pleacă - să sperăm. „Cheia Consiliului European pentru noi este să ne asigurăm că prin capitalizarea băncilor din zona euro nu se reduce expunerea pe România şi celelalte ţări non-euro", afirma preşedintele, înainte de Consiliul de miercuri.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui de după reuniune, Bucureştiul a primit garanţii în acest sens. De fapt, a fost obiectivul comun al statelor estice din afara zonei euro. Este de presupus că, în discuţiile dintre cei 27, acestea au făcut front comun pentru a se asigura că recapitalizarea băncilor nu se va face pe seama economiilor mai sărace din Est. Dar o întrebare rămâne: cât de solide sunt garanţiile primite şi cum pot fi împiedicate cu adevărat băncile să-şi retragă banii din economiile din Est, prin diferite metode sofisticate?

Interesant este că, după Consiliul de miercuri seara, ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, a afirmat că însăşi unitatea Europei a fost salvată. Ar putea o eventuală retragere a fondurilor din subsidiarele bancare est-europene să aibă efecte politice atât de grave precum ruperea Europei? Acelaşi om politic polonez atrăgea atenţia, acum două luni, că un eşec al zonei euro şi al proiectului european poate duce la un nou război pe continent.

Fondurile europene: niciun progres. Unul dintre punctele principale ale întâlnirii Băsescu-Barroso de marţi a fost legat de absorbţia fondurilor europene. Aici, situaţia României este de-a dreptul disperată. În iunie, Comisia a suspendat plăţile pentru programul de infrastructură locală şi regională, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale, în valoare de 800 de milioane de euro. Motivul: suspiciuni privind nereguli în achiziţiile publice. Deşi ministerul a trimis la mijlocul lui august o scrisoare explicativă Comisiei Europene, banii tot nu au fost deblocaţi. Semn că argumentele nu au convins. Mai mult, R