Există 3 consecinţe negative create de propunerea Germaniei privind eliminarea armelor nucleare americane din Europa.
În primul rând, va spori nervozitatea aliaţilor baltici, central-europeni şi turci, într-un moment în care ar trebui să îi reasigurăm de indivizibilitatea umbrelei de securitate oferite de NATO. Exerciţiile militare ruseşti din Kaliningrad, survolarea spaţiului aerian al NATO de către bombardierele nucleare ruseşti, modificările aduse de Administraţia Obama scutului antirachetă sau programul nuclear iranian poate nu creează îngrijorare în Germania, Belgia, Olanda sau Norvegia, dar produc ample preocupări în alte state NATO. Alianţa ar trebui să înainteze prudent, declanşând o dezbatere internă completă, înainte de a decide modificarea aranjamentelor şi politicilor sale nucleare.
În al doilea rând, propunerile de până acum nu cer şi anularea sistemului de descurajare extinsă adică angajamentul Statelor Unite de a proteja la nevoie teritoriul aliaţilor săi, inclusiv prin folosirea de arme nucleare. Propunerea vizează doar sfârşitul participării statelor europene în procesul de găzduire teritorială a dispozitivelor nucleare. Practic, Statelor Unite li se cere să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea unor state europene care nici măcar nu vor să contribuie la propria lor apărare.
În al treilea rând, propunerea Germaniei nu are niciun efect asupra Rusiei, nu face nimic pentru a diminua ameninţarea arsenalului său de 5.400 de arme tactice nucleare. De la sfârşitul Războiului Rece, Alianţa şi-a redus dispozitivele sale nucleare în proporţie de 85%, însă Rusia nu a adoptat o politică bazată pe reciprocitate. Securitatea statelor NATO ar fi mult mai bine servită prin negocieri care să convingă Rusia să îşi reducă arsenalul şi să accepte măsuri de transparentizare şi verificare. //
*Cercetător la Hoover Institution, Uni
