Reîntors după 16 ani din Austria, clujeanul şi-a deschis Atelierul Pandora, unde îşi prezintă lucrările, de la picturi până la vase de ceramică neagră realizate cu tehnica Raku. Spune că a fost de mic copil o fire mai rebelă, la 14 ani având prima tentativă să plece din ţară. Făcea parte dintr-o asociaţie cu viziuni dure împotriva comuniştilor. „Asta până am fost depistat de securişti. Tot nu ne-am putut noi abţine, dar am fost mai rezervaţi”, povesteşte Traian Andraş, care în 1982 şi-a „legalizat” barba, având o fotografie cu barbă în buletin. Una dintre pasiunile sale este pictura, pe care a descoperit-o de mic.

„Făceam portrete după fotografii din clasele primare. În clasa a IV-a am participat la un concurs naţional de pictură în ulei pe carton, cu tabloul Ţapinarii. Am câştigat menţiune”, povesteşte clujeanul, care a participat la trei expoziţii colective în acea perioadă. „Am fost autodidact aşa că am încercat pastelul, acuarela, cărbunele şi chiar aerograful”, spune Traian.

A învăţat germană

A plecat din ţară în noiembrie 1989, însă din cauza unei noi legi din Austria, a fost întors în Ungaria într-o tabără de refugiaţi ONU. Aici nu a vrut să rămână şi a semnat un act în care declarat că se întoarce de bunăvoie în ţară. „Acasă mi-au făcut deja un dosar pentru spionaj, am avut noroc că a venit revoluţia. Eu aflasem de dosar şi eram hotărât să plec între Crăciun şi Revelion”, povesteşte Traian Andraş. La sfârşitul anului 1990, fuge din nou ilegal. În doar trei săptămâni în Austria, reuseşte să înveţe singur limba germană.

„În afară de bună ziua, nu ştiam nimic. Mi-am făcut rost de o carte cu exerciţii şi gramatică. Timp de trei săptămâni, de dimineaţa de la 5, până seara la 11 exersam în continuu”, povesteşte clujeanul. Între timp era vizitat de către cei de la forţele de muncă pentru a vedea cum a evoluat