Dacă v-am explicat în ziarul de ieri mecanismul care declanşează efectuarea convorbirilor telefonice ale unor persoane de anchetatori, la fel de clare ar trebui să fie şi condiţiile în care acestea se dispun. Deşi legiu­i­to­rul specifică faptul că se cere autori­za­rea înregistrărilor în momentul în care există suspiciuni asupra comiterii unor fapte penale, cei ascultaţi şi care într-un final sunt inculpaţi în dosare penale sunt de altă părere.

Cel mai recent exemplu este cel al fostului ministru Ioan Mureşan (inculpat alături de Traian Remeş în deja celebrul dosar "Caltaboşul") şi al fostului şef al Direcţiei Generale a Finan­ţe­lor Bihor, Ioan Lascău (judecat pentru fapte de corupţie). Cei doi au contes­tat la Curtea Constituţională art.91 indice 1 din Codul de procedură penală, cel care se referă la mo­da­li­tăţile de înregistrare video şi audio de procurori.

Cei doi au motivat că acest articol din Cod încalcă preve­derile Constituţiei Române şi ale art 8 din Convenţia Drepturilor Omului "deoarece este posibilă auto­ri­zarea interceptărilor şi înre­gis­tră­ri­lor audio-video, indiferent dacă este sau nu declanşat un proces penal. Or, obţinerea unor astfel de mijloace de probă anterior începerii urmăririi penale, deci în afara regulilor specifice procesului penal, este de natură a leza echitatea procesului şi inviolabilitatea secretului corespondenţei", se arată în plângerile celor doi, co­ne­xa­te într-un singur dosar de ju­de­cătorii Curţii Constituţionale.

"De asemenea", continuă explicaţia în plângere "în ipoteza dispunerii in­ter­ceptărilor şi înregistrărilor audio-video atunci când există doar date privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni, este afectat şi principiul proporţionalităţii consacrat de art 8 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a liber­tă­ţilor fundamentale deoarece gravi­t