România va avea anul acesta un produs intern brut de 511,6 mld. lei (120,6 mld. euro), conform noii prognoze luate în calcul la rectificarea bugetului, în scădere cu 27,3 mld. lei faţă de estimarea iniţială.

Deşi după ultima rundă de negocieri cu FMI autorităţile au invocat ca prognoză de scădere a economiei un interval cuprins între -1,7% şi -1,9%, bugetul nu putea fi rectificat pe baza unui interval, aşa că până la urmă a fost avută în vedere o recesiune de -1,9%, diametral opusă faţă de creşterea de 1,3% prognozată iniţial.

La jumătatea anului, PIB a înregistrat o scădere de 1,5% conform estimării Institutului Naţional de Statistică.

Varianta iniţială a bugetului construit pornind de la o ipoteză de creştere economică dovedită complet falsă a fost girată în totalitate de FMI şi nici BNR nu a semnalat public riscul pe care îl implică elaborarea bugetului general consolidat după nişte premise atât de şubrede.

Datele la semestrul I bat şi noile previziuni

Nici măcar noile prognoze macroeconomice luate în calcul la rectificare nu tind să se apropie prea mult de realitate: bugetul României pe 2010 avea în vedere o creştere a exporturilor cu numai 3,5%, deşi acestea urmau să tragă economia afară din groapa recesiunii; la jumătatea anului, încasările din exporturi au ajuns să înregistreze o majorare spectaculoasă de peste 23%, însă Comisia de Prognoză şi Ministerul Finanţelor nu anticipează decât o creştere anuală de 12,7%, oricum mai mult decât triplă faţă de estimarea iniţială.

Similar, pentru importuri era prognozată o creştere de 4,2%, iar noua prognoză este de 7,8%, deşi la jumătatea anului acestea au înregistrat o majorare de 17%.

La capitolul inflaţie, Finanţele adoptă o estimare chiar ceva mai pesimistă decât Banca Naţională: 7,9% la final de an, faţă de 7,8% după socotelile BNR. În iulie, după majorarea TVA la 24% inflaţia