Când va merge săptămâna viitoare la Berlin, Victor Ponta va aduce în sac, drept ofrandă, capul lui Dan Voiculescu. Nu pentru că i l-ar fi cerut Angela Merkel, nici măcar pentru că ar fi autorul acestui sacrificiu ritual, ci pentru că Ponta are nevoie să îşi alimenteze creditul democratic şi să îşi dovedească fidelitatea faţă valorile occidentale. Ponta este disperat să demonstreze că este un nou tip de lider, unul care a rupt definitiv cu trecutul comunist al partidului său şi cu orientarea pro-moscovită şi care s-a întors cu faţa spre Vest. La fel precum, odinioară, naşterea Omului Nou trebuia marcată de un sacrificiu al Vechiului, naşterea pesedistului nou va fi marcată de decapitarea lui Voiculescu.

Cu aproape patru ani în urmă publicam aici un text cu titlul „Băsescu este Goldstein”, în care scriam că, atunci „Când a scris "1984", Orwell a înţeles ce serviciu imens poate aduce televiziunea statului totalitar si ce efecte poate avea transmiterea neincetata a unor materiale de propaganda prezentate drept informatie, dar si importanta inventarii unor tapi ispasitori impotriva carora sa fie directionata nemultumirea populara. Orwell nu ne spune daca Goldstein este un personaj real sau inventat de Partid pentru uzul maselor, dupa cum nu ne spune nici daca Big Brother este un personaj real sau o inventie in spatele careia se ascunde entitatea colectiva oligarhica. In conditiile in care, in universul distopic orwellian istoria este rescrisa tot timpul, iar destinele sunt sterse sau inventate in permanenta, nici nu mai are importanta daca Big Brother si opusul sau, Goldstein, exista cu adevarat. Important este ca ei sa apara la televizor ca si cum ar exista cu adevarat, pentru ca ceea ce conteaza este impresia pe care o lasa. Nu e nevoie de substanta sau de fapte solide si verificabile, doar de o fictiune plauzibila, o simpla imagine.”. Cu greu ne puteam imag