Los Angelesul este de fapt un număr de oraşe ţinute împreună cu funde mari de şosele ca nişte benzi rulante obosite, pline ochi de oameni extenuaţi, care au mare nevoie de o reparaţie capitală. Repararea oamenilor este un biznis trepidant în L.A., pentru că acolo totul strică: smogul, şofatul, impozitele pe maşini, economia, politica, concurenţa, cultura, mare sau mică. Bruma de pace şi linişte pe care localnicii reuşesc să o smulgă bombei umane în care locuiesc este binemeritată. Se face multă cultură în Los Angeles, distilată strop cu strop din căpeţelul de fitil de rachetă ce se iţeşte din capetele tuturor ca un smoc de disperare şi muncă în exces. Bomba umană însăşi stă călare pe o falie seismică şi limbi de pară ling oraşul mai tot timpul. Nu contează dacă eşti bogat sau sărac: odată şi-odată tot va trebui să-ţi părăseşti Chevy-ul sau Lexus-ul pe benzile rulante şi să te laşi în voia lor, să te ducă ele unde vor. După ce-ţi vor fi măcinat oasele şi pîrjolit pielea şi după ce-ţi vor fi storcoşit ego-ul, or să te doftoricească, fie cu bani gheaţă, fie cu ceva farmece, şi-or să te îmbrace în ţoale mai bune şi-or să te scoată în oraş, la film, să mănînci chips şi guacamole la vreun vernisaj, la o orgie sau la vreun chef, ca să te înfrupţi cu lăcomie din picăturile de hăituire distilată stoarse din sufletul colectiv al lui El Ay. E un loc al dracului de bun ca să trăieşti în el, un vis din care nu te poţi trezi, şi mie mi se rupe inima cînd îi văd pe localnici că îşi compun tot felul de feţe de arătat lumii. E ciudat că la Hollywood se fac imaginile după care este modelată lumea, pentru că Hollywoodul este în Los Angeles şi nu este cu nimic mai mai presus sau mai prejos de orice altă parte a acestui oraş. Duceţi-vă pînă în străfundurile L.A.-ului şi veţi găsi un oraş scobit

în deşert de către hoţii de apă, prin care mişună Okies hămesiţi şi imigranţi flă