Ministerul Finanţelor susţine că reforma incoerentă din Educaţie risipeşte banul public Un raport întocmit de Ministerul Finanţelor arată că banul public este cheltuit de Ministerul Finanţelor susţine că reforma incoerentă din Educaţie risipeşte banul public Un raport întocmit de Ministerul Finanţelor arată că banul public este cheltuit de universităţile de stat cu o eficienţă care tinde spre zero. Sunt subliniate trei caracteristici atipice ale învăţământului superior românesc în raport cu cel european: caracterul de masă, subvenţionarea puternică din partea statului şi selectivitatea redusă a studenţilor atât la admitere, cât şi în timpul studiilor. Raportul a produs indignare în rândul rectorilor. Învăţământul românesc nu funcţionează pe baza criteriilor de performanţă. El a devenit o prelungire a studiilor preuniversitare, se arată în Raportul privind eficienţa utilizării fondurilor publice în învăţământul universitar din România, întocmit de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Astfel, în timp ce în România rata de absorbţie în învăţământul superior de stat a absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat este de 80 la sută, în Franţa, rata este de 40 la sută. Dacă s-ar aplica criteriile de performanţă, numărul universităţilor s-ar reduce la 15, se arată în acest raport. Programa, necorelată cu piaţa muncii În acelaşi timp, numărul absolvenţilor cu diplomă universitară care îşi găsesc de lucru după ce termină studiile este de 20 la sută. Pentru că, spun finanţiştii, programele universitare nu sunt în concordanţă cu ce se cere pe piaţa muncii. În România, învăţământul universitar a căpătat un caracter de masă, iar la această situaţie a contribuit major învăţământul superior public. Astfel, peste 66,2% provin din învăţământul superior public şi 17,4% reprezintă contribuţia învăţământului privat. Cifrele analizate sunt cele specifice anului 2004. Raportul arată că num