Ani de zile, am citit lună de lună aberaţiile lui Traian Ungureanu în Idei în dialog şi în alte publicaţii. Le salva uneori stilul gros, ostentativ, dar artist în comparaţie cu stilul jurnalistic românesc. Bun. Am scăpat de aberaţiile lui, PD-L l-a înrolat, în sfîrşit. Cei care i-au încurajat flic-flacurile nu-şi fac procese de conştiinţă. Nici n-am apucat să ne bucurăm, pentru că locul său a fost luat, cu mai puţin aparat, fără atîtea brizbrizuri – apartenenţa academică obligă –, de Vladimir Tismăneanu. Desigur, diferenţe există, aş fi nedrept să nu re-cunosc. Vladimir Tismăneanu e prea inteligent pentru a scrie aberaţii, dar suficient de inteligent pentru a se prezenta ca un tovarăş de drum decent al Puterii de la Bucureşti. Iată, am căzut recent peste o întrebare adresată domniei sale şi peste răspunsul său prompt, pe forumul revistei 22. Să le citim: „Cătălin, student Ştiinţe Politice: Domnule Tismăneanu, ce competenţe au Ioan Stanomir şi Mihail Neamţu pe studiul comunismului? Vladimir Tismăneanu: Prof. Ioan Stanomir este coautor a trei volume cu titlul Explorări în comunismul românesc, apărute la Polirom. A scris texte esenţiale despre marxism, leninism, stalinism, totalitarism în genere. A scris subcapitolul despre Constituţiile României socialiste, pentru Raportul Final al Comisiei de analiză a dictaturii comuniste. Este unul dintre cei mai avizaţi politologi specializaţi în teoria şi practica statului de drept, pregătit prin urmare să exploreze analitic şi să îndrume cercetările legate de ceea ce a fost statul de nedrept, adică acela totalitar. Dr. Mihail Neamţu este un distins istoric al ideilor, cu analize percutante legate de tradiţia disidenţei culturale, de religiile seculare totalitare, ideologiile radicale şi teologiile politice. Nu cunosc mulţi intelectuali români care să aibă cunoştinţele lui MN în ce priveşte disidenţa culturală, politică şi