Adormirea Maicii Domnului este unul dintre Praznicele Împărăteşti ale ortodocşilor. Ridicarea la Cer i-a fost anunţată Sfintei de către Gavriil. Sursa: EVZ

Ridicarea Maicii Domnului la Cer este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creştinortodox. Pentru credincioşi, sărbătoarea înseamnă, pe lângă pelerinaj, rugăciune şi iertare.

Istoria unui moment biblic

Cu trei zile înainte ca Maica Domnului să se ridice la Cer, Iisus Hristos l-a trimis pe Arhanghelul Gavriil să-i dea Sfintei Marii vestea adormirii ei. Spre deosebire de Buna Vestire, când căpetenia îngerilor purta în mână o floare de crin, simbol al purităţii, de data aceasta Gavriil a ţinut o ramură de finic. Cu ramuri de finic fusese primit şi Iisus Hristos, la intrarea în Ierusalim, înainte de Patimi, Moartea pe Cruce şi Înviere. Maica Domnului, aflând că va merge la ceruri şi îşi va reîntâlni Fiul iubit, şi-a gătit casa cu lumânări şi tămâie, apoi s-a dus să se roage pe Muntele Măslinilor, acolo unde se rugase şi Hristos înainte de Patimi. Când Maica Domnului se închina, toţi măslinii şi ceilalţi copaci de pe munte se înclinau până la pământ.

Bolnavii s-au vindecat

Apoi, întorcându-se acasă, s-a petrecut un cutremur mare. Iar Maica Domnului le-a chemat pe mironosiţe şi pe celelalte prietene şi le-a anunţat vestea adormirii sale. Momentul este urmat de o nouă minune: s-a pornit un vânt mare, aducător de nori. Iar pe nori au fost aduşi la casa Maicii Domnului, din toate zările unde fuseseră trimişi la propovăduit, cei 12 apostoli. A lipsit, ca şi la Înviere, numai Apostolul Toma.

După ce şi-a luat rămasbun de la toţi, Maica Domnului şi-a făcut semnul crucii, s-a urcat în pat şi şi-a dat duhul. În acel moment, toţi orbii, muţii, ologii, bolnavii care, între timp, prinzând de veste, se adunaseră în jurul casei, s-au vindecat în mod minunat de toate beteşugurile. Apostolii