Ironia sortii face ca primul oficial roman care a reusit sa puna piedici serioase in calea reformelor considerate vitale de UE pentru procesul combaterii coruptiei sa nu fie Tudor Chiuariu, ci un anume Irinel Paun, membru al DNA pana la inceputul anului trecut, cand a fost transferat la Ministerul de Interne. Procurorul in cauza a intrat in atentia publica in perioada in care Vasile Blaga s-a pierdut cu firea, luand decizia decapitarii Directiei Generale Anticoruptie a ministerului. DGA fusese infiintata in 2005 – intr-o perioada in care uriasa institutie, cu aproximativ 150.000 de angajati, incepea sa devina atractiva si pentru alte segmente de salariati, mai dedicati notiunii serviciului public. UE considerase necesar transferul influentei detinute, timp indelungat, de generali si colonei in mainile unei noi generatii de oficiali, de la care Bruxelles-ul astepta, fireste, eforturi inzecite, depuse in vederea anihilarii retelelor de traficanti de carne vie, droguri etc., respectiv la o contributie notabila in domeniul prevenirii exportului de criminalitate in UE.
Steve Foster, politistul britanic numit coordonatorul proiectului anticoruptie al UE, considerase atunci ca se impunea evaluarea activitatii intregului proiect de catre comunitatea organizatiilor neguvernamentale. Ca atare, s-a trecut la infiintarea Centrului National pentru Integritate (CNI), demersul in cauza beneficiind de sprijinul direct al Asociatiei pentru Implementarea Democratiei (AID). Impreuna cu Marian Santion, directorul general al DGA, activistii acestui ONG au decis lansarea un serviciu hotline la care se puteau raporta cazurile de coruptie inregistrate in minister. Intr-un timp relativ scurt, au fost inregistrate peste 16.000 de apeluri telefonice, in timp ce mai multe posturi TV difuzau – gratuit – spoturile publicitare ale noii campanii anticoruptie. Unul dintre coordonato