De 24 de ani, la Balvanyos şi Băile Tuşnad are loc Universitatea de vară, organizată de mai multe asociaţii ale maghiarilor din România. De 24 de ani, în fiecare vară se strâng sute de invitaţi în Harghita, la acest eveniment şi, tot de atâţia ani, oamenii politici, atât cei ce îi reprezintă pe maghiarii din România, cât şi pe cei din Ungaria au venit şi au făcut declaraţii. Şi cum au venit, aşa au şi plecat, apoi le-au reluat anul viitor cu acelaşi succes.

Până în 2004, atât temele, cât şi declaraţiile începeau cu “împreună, spre Europa”. După ce Ungaria a prins primul tren şi noi am rămas cu gara, s-au mai nuanţat.

Încă din 2006, actualul premier al Ungariei, Viktor Orban, vorbea despre “unificarea naţiunii maghiare”, dar aceleaşi vorbe le folosea şi în 2011, când spunea că dubla cetăţenie pentru membrii minorităţii maghiare din statele vecine este un pas spre îndeplinirea acestui deziderat. Mai mult, la aceeaşi ediţie, Orban a atins „cea mai sensibilă problemă”: migraţia maghiarilor din Ardeal. „Oamenii au dreptul legitim să-şi părăsească ţara natală, să plece să lucreze, să fie fericiţi, dar aşa nu se poate construi o naţiune puternică”.

În funcţie de conjunctura electorală, politicenii unguri au compilat conform „cerinţelor”. De exemplu, în 2012, acelaşi Orban le sugera românilor şi maghiarilor din ţara noastră „să nu ia nici o decizie” la referendumul de demitere a lui Băsescu, ce urma să aibă loc exact a doua zi.

Anul acesta, regionalizarea, de braţ cu autonomia sunt cuvintele ce sunt folosite, probabil, mai des decât „bună ziua”.

Adunările s-au desfăşurat de-a lungul anilor sub devize care mai de care mai “de bine”: “Împreună, sau pe drumuri separate - integrare şi interes naţional” (2003) sau “Este o singură cale - O altă Românie, o altă Ungarie” (2006), unele inspirate, parcă, din filme de acţiune: “Cu cărţile pe masă. Tusvany