"Va trebui să vedem unde ne încadrăm în ceea ce piveşte infrastructura. Avem probleme şi, dacă nu vom finaliza centurile din marile oraşe în următorii doi ani, se va ajunge la blocarea totală a circulaţiei. La Cluj şi la Oradea te opreşti la 12 kilometri de oraş, în trafic, şi crezi că este din cauza vreunui accident, dar de fapt este din cauza blocajelor. Dacă ar fi şosele de centură, nu s-ar întâmpla aşa ceva. Suntem foarte întârziaţi la capitolul infrastructură, iar vina aparţine tuturor guvernelor trecute, care nu au avut o strategie în acest sens", a declarat ministrul dezvoltării Laszlo Borbely.

El a afirmat că, în următorii doi ani, oraşe precum Zalău, Oradea, Braşov, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Reghin şi Sibiu, dar şi altele vor avea artere de circulaţie ocolitoare. În ceea ce priveşte sursa banilor necesari proiectelor de construcţie a variantelor ocolitoare ale oraşelor, primăriile au la dispoziţie o serie întreagă de variante.

Prima ar fi contractarea lucrărilor pe bani din fonduri europene, unele proiecte putând fi dezvoltare împreună cu alte administraţii locale, de exemplu de către consilii municipale a două oraşe apropiate. În cazul în care şoseaua de centură respectivă face parte dintr-unul din cele două coridoare pan-europene, IV şi IX, sursa de finanţare ar trebui să fie bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. A treia variantă, şi cea mai puţin probabilă, este dezvoltarea proiectului în baza unui parteneriat public-privat (PPP), ceea ce ar presupune ca respectiva administraţie să contracteze lucrarea unui constructor care să vină cu banii lui, bani pe care îi poate recupera ulterior prin impunerea unei taxe de trecere. (V.R.)

"Va trebui să vedem unde ne încadrăm în ceea ce piveşte infrastructura. Avem probleme şi, dacă nu vom finaliza centurile din marile oraşe în următorii doi ani, se va ajunge