Din 1991 până în 2009 au fost rase de pe harta oraşelor româneşti 401 hectare de spaţii verzi, potrivit datelor INS. Locul lor a fost luat de blocuri de locuinţe şi clădiri de birouri. Până la finalul lui 2013, oraşele din România ar trebui să ajungă la media europeană de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Acum, cele mai multe au sub 20 de metri pătraţi.

Vedeţi şi: Terase în loc de spaţii de joacă în parcurile din Iaşi (FOTO)

Bistriţa face parcuri pentru a creşte spaţiul verde

Suprafaţa de spaţiu public verde pe cap de locuitor s-a redus semnificativ în ultimii ani, din cauza creşterii numărului populaţiei urbane, şi nu fiindcă parcurile ar fi fost cotropite de betoane, arată un studiu realizat în 2009, la comanda Comisiei Europene. În România însă, lucrurile s-au întâmplat exact invers: populaţia oraşelor a scăzut în 18 ani cu aproape 700.000 de locuitori, dar şi suprafaţa spaţiilor verzi s-a diminuat.

Conform datelor anuale centralizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul întregii ţări, spaţiile verzi erau în 2009 diminuate cu 401 ha, comparativ cu 1991: de la 21.633 de ha, la 21.232 ha. În unele judeţe, precum Dolj sau Galaţi, au existat creşteri importante, în altele, scăderi masive. Creşterile provin din extinderea intravilanului, care a încorporat şi spaţii verzi însemnate. Dispariţiile de spaţii verzi vin însă, în mai toate cazurile, din defrişări de scuaruri şi parcuri.

Febra imobiliară

Motivul „evaporării" acestor hectare, explică Dan Trifu, vicepreşedintele asociaţiei Eco-Civica, îl reprezintă febra imobiliară, căreia i-au căzut pradă mulţime de grădini şi parcuri, mai ales în Bucureşti şi Constanţa. „Nebunia imobiliară este de vină. Când spaţiile libere s-au terminat, au început presiunile pentru singurele perimetre disponibile, parcurile. Mafia imobiliară, una dintre cele mai perfecţio