Autoritatile americane l-au arestat pe fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc pe motiv ca i-a expirat viza de sedere in SUA. Daca nu ar fi avut viza expirata, Necolaiciuc nu ar fi putut fi arestat, deoarece statul roman nu a inaintat o cerere de arestare provizorie in vederea extradarii.

Pana saptamana trecuta se stia ca pe numele lui Necolaiciuc au fost emise, inca din martie 2007, doua mandate de urmarire internationala, alte doua mandate de arestare europeana, precum si cereri aferente extradarii. De asemenea, se stia ca cererile de urmarire si arestare au fost transmise prin Interpol atat pentru tarile din spatiul Uniunii Europene, cat si pentru cel al SUA. Necolaiciuc a fost identificat in SUA – statul Florida, unde a fost arestat pentru sedere ilegala (nu in baza cererii de arestare provizorie care trebuia transmisa de catre institutiile statului roman).

Cum autoritatile romanesti sustin ca au facut toate demersurile necesare, inseamna ca s-a produs o fractura in comunicarea dintre autoritatile romane si cele americane, iar ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, trebuie sa-i identifice pe vinovatii din Romania si sa-i pedepseasca.

Traseul extradarii

Pentru extradarea unui suspect de savarsirea unor infractiuni grave sau a unui condamnat definitiv, este necesar ca o instanta de judecata din Romania sa emita, la solicitarea Parchetului, un mandat de arestare valabil pentru tarile UE, precum si un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii, valabil pentru toate statele lumii cu care Romania are incheiate acorduri. Mai departe, instanta de judecata transmite mandatele catre Inspectoratul General al Politiei si catre Ministerul Administratiei si Internelor – Biroul National Interpol. La randul sau, Biroul National Interpol transmite mandatele catre birourile Interpol ale tarilor afiliate OIPC Interpol.

Pentru tar