S-au împlinit vineri 35 de ani de la moartea Prinţesei Martha Bibescu, una dintre cele mai fascinante personalităţi ale veacului trecut. Muzeul Literaturii Române îi dedică o expoziţie de fotografii, manuscrise şi documente, intitulată inspirat: "Nobleţea unui destin".
Un bărbat care a iubit-o scria despre Martha Bibescu că avea "prea multe avantaje": "averea, frumuseţea, inteligenţa şi o poziţie în lumea bună; toate la un loc pentru o singură fiinţă sunt un păcat de neiertat". Ca şi când aceste binecuvântări nu ar fi fost de ajuns, prinţesa fusese înzestrată cu real talent literar şi cu un simţ artistic desăvârşit. Avea doar 22 de ani când prima sa carte, publicată la Paris, a transformat-o peste noapte într-o celebritate.
Se întâmpla în 1908. Martha, fiică a diplomatului Ion Lahovary şi a Emmei Mavrocordat, era deja măritată de şase ani cu prinţul George Valentin Bibescu. Viaţa de femeie căsătorită se dovedise, însă, o mare dezamăgire. Maternitatea, prea timpurie, fusese o traumă. Abandonată cu lunile în compania soacrei sale, la Posada, Martha tânjea după efervescenţa saloanelor europene, după călătorii şi aventuri (nu neapărat galante). Se măritase din dragoste şi sperase că frumosul şi impulsivul ei soţ îi va oferi viaţa palpitantă la care visase întotdeauna. Nu fusese aşa. Apoi, în 1905, George Valentin Bibescu, un pasionat al automobilului, porneşte într-o temerară expediţie spre Persia. Martha îl însoţeşte. La întoarcere, scrie "Cele opt paradisuri". Cartea, premiată de Academia Franceză, îi aduce imediat notorietatea europeană.
Lobby pentru RomĂnia. Martha Bibescu nu a mai abandonat niciodată literatura. A scris romane, eseuri, note de călătorie, poezii, biografii istorice, evocări ale unor personalităţi pe care le-a cunoscut personal. Şi pe cine nu ştia prinţesa Bibescu? De la mari oameni de stat şi capete încoronate p