Tumultul recent din lumea culturală, concentrat la Târgul de Carte Bookfest, ne obligă să ridicăm, fireşte, această întrebare: care este relaţia românilor cu literatura? Legătura românilor cu literele pare a fi încă o necunoscută calculată în funcţie de preocupările imediate ale zilei de mâine. Cu toate acestea, câţi români mai ţin cărţi pe noptieră?
Unul din cinci români recunoaşte că nu citeşte deloc cărţi, potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie şi bazat exclusiv pe declaraţiile respondenţilor. O analiză vigilentă a acestei cercetări scoate însă la iveală o mulţime de alte lacune în bibliografia pe care şi-au însuşit-o românii. Un singur exemplu: cărţile preferate ale celor care citesc sunt romanele, în timp ce autorul invocat rămâne, cu predilecţie, Mihai Eminescu.
Citiţi şi:
Ce titluri recomandă vedetele
Adrian Georgescu, scriitorul timpului prezent
Această nedumerire rămâne şi dacă ne gândim că persoane trecute de mult de prima tinereţe şi, cum se cuvine, care au depăşit şovăiala cu care îşi alegeau, înainte, lecturile, sunt încă ancorate în bibliografia şcolară, pe care o depăşesc, arareori, cu ajutorul titlurillor bestseller. În clasamentul autorilor favoriţi, poetul naţional (care adună 10% din răspunsuri) este urmat de Alexandre Dumas (7%), Mihail Sadoveanu (6%), Marin Preda (4%) şi Ion Creangă (3%), iar ultima carte citită este fie un roman (40%), fie un volum religios (10%) sau o carte profesională (10%).
Dacă procentul celor pentru care dezordinea culturală nu e o prioritate, nu trebuie ignoraţi aici nici cei care pot învinge, pentru câteva ore, grija zilei de mâine şi inutilitatea aparentă a lecturii. Chiar dacă la piaţa cărţii româneşti contribuie decisiv manualele şcolare şi cărţile motivaţionale ce relevă, inspirat, clişeele prăfuite despre sensul vieţii, librăriile