Mă simt ca sub efectul unui anestezic... bezmeticesc. Ştiu că sunt tăiat dar nu mă doare. Refuz să mă gândesc la ce va fi. La durerea ce va veni. Cum voi suporta starea post-operatorie?
Când efectul anestezicului se va stinge. Pe 22 noiembrie. Când, Rapid... Doamne fereşte! Numai o astfel de experienţă ne-ar lipsi... să o iei din liga a 5-a la deal... Nu mă prea încălzeşte faptul că Rapid a bătut pe Bacău, acasă în Giuleşti, cu un chinuit 1-0.
Ca rezultat al unei întâmplări. Nu musai a unui joc inteligent, superior, dotat cu faze geniale şi nemaivăzute. Ian-acolo, o lovitură liberă a insului exemplar numit Pancu, de la un punct îndepărtat de poarta adversă..
De la care nimeni nu se aştepta, ca cineva, oricine altcineva, să poată înscrie... Aici, Legenda Pancu şi-a consolidat soclul statuii. Bravo lui. Să ne trăiască! Dar, către ce ne îndreptăm noi. Vorba lui Ilie Moromete, ăla din filmul lui Gulea: "Bă Niculaie, unde mergem noi, bă"!?
Apoi, nu mă încălzeşte nici faptul că a venit ca antrenor Viorel Moldovan. Devreme ce nu avem valori în lot. Tineri şi necunoscuţi: Tinc, Lazea, Lung, Mişa.Devreme ce ai o apărare subţire şi un atac unde funcţionează, măcar ca un paradox - ce bine se înţeleg, cooperează - Alex Ioniţă tânărul mingicar, dar jucător nene!, cu "uncheşul" Pancone fost mingicar când era ca Alex...
Că-mi amintesc ce-l mai certa Lucescu când o juca prea mult... pe ea, pe minge. Ei, uite aşa, cu ghilotina pe chică, sper să depăşim momentul.
Pe 23 noiembrie să ne îmbătăm de fericire. Şi să începem a juca destresaţi. Până atunci, eu tot am senzaţia, fir-ar coasta ei a dracu!, că jucăm degeaba.
Altfel, Vio a preluat la risc, o echipă cam ameţită de situaţie. Besmetică. Oricum, decât să stai prin studiouri tv să dai cu părerea, mai bine o experienţă d-astea, de viaţă adevărată. Lumea l-a primit bine în Giuleşti unde fanu