Revista Flacăra împlineşte 100 de ani de la prima sa apariţie, în 22 octombrie 1911. Revista Flacăra a înregistrat ediţie de ediţie, istoria unui secol, printr-o abordare incitantă şi obiectivă a subiectelor de interes social, cultural, politic, semnate de către cei mai fini observatori ai societăţii, gazetari şi scriitori.
Revista Flacăra îşi va sărbători centenarul printr-un program de evenimente, organizate de-a lungul anului 2011 şi destinate sa ofere o imagine completă a ceea ce a însemnat Flacara timp de 100 de ani, a implicării sale în viaţa societăţii româneşti.
Puţină istorie...
Fondatorul revistei a fost profesorul Constantin Banu care a botezat-o Flacăra, deoarece acest substantiv amintea şi de forţa distrugătoare a focului - răzvrătirea ţăranilor din 1907 era încă vie în memoria tuturor - dar si de virtuţile lui purificatoare. Banu i-a strâns în jurul lui pe Barbu Şt. Delavrancea, Ion Slavici, G. Coşbuc, Brătescu-Voineşti, Isac, M. Sadoveanu, O. Goga, Ion Minulescu, G. Bacovia, G. Enescu, Agârbiceanu, Eugen Lovinescu, Ion Vlahuţă, O. Goga, Spiru Haret. Le-au urmat acestora, semnând în paginile revistei de-a lungul anilor, zeci de nume mari ale literaturii si gazetăriei româneşti: Şt. O Iosif, D. Anghel, Cincinat Pavelescu, Demostene Botez, Al. Macedonski, Ion Pillat, N. Crainic, T. Al. Vianu, I. Agârbiceanu, I. A. Bassarabescu, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Emil Gîrleanu, V. Eftimiu, Al. O. Teodoreanu, V. Voiculescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Caracostea.
Revista s-a impus rapid în peisajul presei româneşti, cunoscând tiraje foarte mari în acele timpuri - 40.000 de exemplare, la o populaţie cu mult sub 10.000.000. Curând a început să fie difuzată şi peste hotare. Colectivul redacţional pleda pentru unirea, prin cultură, a tuturor românilor, o fază pregătitoare pentru întregirea deplină a neamulu