Propunerile vin din partea Drumurilor Judetene si presupun costuri la circa o treime din cele estimate pina acum. In primul caz, centura ar incepe din Letcani si ar trece prin Voinesti si Mogosesti. In al doilea caz ar incepe tot in Letcani si ar iesi la Tomesti, prin Vinatori si Holboca. In proiectul soselei de centura a Iasului a mai aparut un jucator. Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Judetene a elaborat propria varianta de realizare a soselei de centura. Proiectul vizeaza impuscarea a doi iepuri dintr-o lovitura: gasirea unei solutii salvatoare la problema tranzitarii traficului greu din oras si aducerea la parametri moderni a 30 km de drumuri judetene. Pretul mai mic si durata de executie mai redusa ar reprezenta principalele argumente ale SPADJ. Lungimea traseului si probleme tehnice ridicate de construirea propriu-zisa a soselei de centura ar reprezenta insa dezavantaje greu de depasit. Prima varianta In varianta propusa de SPADJ, traseul s-ar suprapune pe actualele drumuri judetene 248B si 248C, folosindu-se de infrastructura acestora. Intr-o prima varianta, soseaua ar pleca din Letcani, spre Scoposeni-Horlesti-Voinesti-Budesti-Mogosesti, pina la intersectia cu DJ 248 Iasi-Ciurea. Soseaua s-ar continua apoi spre CUG, peste pasarela Poitiers, pina la intersectia cu drumul national. "Prin definitie, soseaua de centura trebuie sa plece dintr-un drum national si sa iasa tot intr-un drum national. Infrastructura de pe acest traseu ar putea fi pusa la punct, la parametrii unei sosele de centura, fara cheltuieli deosebite", a apreciat directorul SPADJ, Romeo Stoica. Cea mai mare parte a traseului in varianta ocolirii Iasului prin sud ar fi constituita din drumuri pietruite sau din pamint. Astfel, traseul este constituit din 16 km de drum pietruit, 6,5 km de drum din pamint, inca 8,7 km fiind reprezentat de asfalt sau beton. Conform aprecierii proiectanti