La PAOK, suporterii introduc fără efort sute de torţe în stadion, chiar dacă, potrivit legilor, acestea sunt interzise

În galeria formaţiei din Salonic vin meci de meci şi câţiva preoţi. Unul dintre ei a fost la un pas să fie exclus din rândurile Bisericii pentru huliganism

Sfrrrr! "Ce dracu'...". Întorci privirea din instinct şi roşul violent îţi face ochii mici. Te dai câţiva paşi în spate pentru a cuprinde toată imaginea si realizezi: "Dementul ăla tocmai a aprins o torţă deasupra capului meu!". Tipul chel, care cu cinci minute mai devreme muşca dintr-un sandwich, agită acum o făclie şi urlă atât de tare încât faţa începe să ia ceva din roşul focului. Aşa începe aventura unui jurnalist român în mijlocul unora dintre cei mai fanatici suporteri din Europa. Sfrrrr!

Torţa se stinge, iar bărbatul pleacă spre porţile stadionului. Toumba din Salonic este locul în care PAOK îşi joacă partidele de pe teren propriu. Sunt orele de dinaintea meciului cu Aris Salonic, marea rivală, iar pe lângă pereţii tatuaţi cu graffiti-uri trec sute de oameni, mai toţi îmbrăcaţi în negru. Vulturul bicefal, simbolul echipei, e pretutindeni.

"Bagă sticlele astea în pantaloni şi du-te spre intrare. Vin şi eu imediat", şopteşte Leonidas, un tip brunet, cu ochelari. E genul de om pe care te aştepţi să-l vezi la contabilitatea unei firme sau atunci când ai probleme cu laptopul, nu în dreptul unei peluze. Şi mai ales nu îndesându‑şi tuburi galbene în pantaloni. "Gata, le-am luat", spune cu un zâmbet cu subînţeles. Tricoul său, la fel ca al reporterului, stă boţit în dreptul abdomenului şi te gândeşti că singura şansă de a intra în stadion e ca pazincii - toţi laţi cât uşa - să aibă mari probleme cu vederea. Încep întrebările. Mai toate dintre ele izvorâte dintr-o teamă evidentă: "Sunteţi siguri că putem intra cu astea? Dar dacă ne prinde