Cu Raymond Domenech la timonă, reprezentativei Franţei îi merge din rău în mai rău. Iar Laurent Blanc, succesorul deja desemnat al lui Domenech, are o misiune grea. Să schimbe total faţa unei echipe ticsită de vedete, dar care cel puţin în ultima vreme s-a umplut de ruşine.
Finala de Campionat Mondial jucată acum patru ani este de mult istorie. Fiindcă de atunci s-a mai consemnat acel traseu dezastruos de la Euro 2008, când francezii au terminat ultimii în grupă, după Olanda, Italia şi România. Şi, în primul rând, calificarea mincinoasă la acest turneu final, golul cu mâna înscris de Henry în barajul cu Irlanda fiind de notorietate.
Pentru toate acestea şi pentru jocul total neproductiv şi tern din ultima vreme, Franţa a plătit preţul aseară. Mexic a luat meciul în mâini încă de la început şi doar neşansa a făcut ca elevii lui Javier Aguirre să nu intre în avantaj la cabine, Salcido irosind două bune oportunităţi. Chestiune de timp, şi-or fi spus aztecii, chiar şi după ce au rămas fără Carlos Vela, care în minutul 31 a părăsit terenul accidentat.
Partea a doua a jocului le-a răsplătit însă din plin curajul şi evoluţia aproape de perfecţiune. O pasă filtrantă a lui Rafa Marquez, Javier Hernandez pleacă de la limita offsaid-ului şi îl învinge pe Lloris. 1-0. Dar nu e totul. Fiindcă Franţa nu se trezeşte. Nici o ocazie notabilă în dreptul lui Ribery şi compania.
Situaţiile de gol se dezvoltă tot la poarta lui Lloris. Barrera, nimeni altul decât înlocuitorul lui Vela, nu poate fi oprit de Abidal decât prin fault. Penalty pentru Mexic, pe care "veteranul" Cuauhtemoc Blanco îl transformă: 2-0, scor final. Iar lucrurile în Grupa A sunt cât se poate de simple. Dacă Mexic şi Uruguay remizează în ultima etapă, Franţa e out!
Cu Raymond Domenech la timonă, reprezentativei Franţei îi merge din rău în mai rău. Iar Laurent Blanc, succesorul deja desemn
