"In cazul în care scadenţa sau termenul de plată nu sunt stabilite în contract, creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă pentru plăţile întârziate după 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a unei cereri echivalente de plată. Ca o regulă generală, în cazul întreprinderilor, termenul de plată stabilit în contract nu ar trebui să depăşească 60 de zile calendaristice", se arata in forma revizuită a Directivei privind combaterea întârzierii efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale, remisa HotNews prin intermediul Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului.
Exceptia de la regula celor 60 de zile se refera doar la cazurile in care contractul prevede în mod expres dispoziţii contrare şi cu condiţia ca acest lucru să nu fie vădit inechitabil pentru creditor, se mai arata in tetul Directivei. Potrivit documentului, in cazul întreprinderilor publice sau instituţiilor publice care furnizează servicii medicale, termenele pentru efectuarea plăţilor pot fi prelungite cu încă 60 de zile calendaristice.
Directiva mai prevede compensaţii pentru costurile de recuperare, reprezentate de o sumă fixă de 40 de euro, pe care creditorul are dreptul să o obţină de la debitor ca despăgubire minimă, fără a fi necesară o notificare.
"În plus, creditorul este îndreptăţit să solicite o despăgubire rezonabilă de la debitor pentru orice cheltuieli de recuperare care depăşesc suma fixă respectivă, precum cheltuielile suportate pentru angajarea unui avocat sau a unei firme de colectare a creanţelor. Statele membre pot menţine sau adopta dispoziţii legale mai favorabile creditorului decât cele necesare pentru respectarea prezentei directive", mai precizeaza Directiva. Documentul prevede că acele clauze contractuale sau practici care exclud achitarea unor dobânzi sau compensarea cheltuielilor de recuperare pentru