Cele trei state baltice sunt dependente total de importurile de gaz din Rusia, până în prezent, Gazprom fiind cel mai mare şi singurul furnizor de gaz pentru acestea. Totuşi, autorităţile acestor ţări par să fie foarte hotărâte să devină mai independente din punct de vedere energetic şi să iasă de sub tutela Moscovei, încercând să se conecteze la reţelele UE ale cărei membre sunt din 2004.
La începutul acestui an, Estonia a făcut cel mai important pas din ultimii 20 de ani în acest sens, prin semnarea unui contract de 950 de milioane de euro pentru construirea unei centrale nucleare la Narva, localitate aflată la graniţa cu Rusia. Ministrul eston al Economiei, Juhan Parts, a spus, potrivit AP, că „acest contract va asigura aprovizionarea cu energie pentru consumul intern în următoarele decenii".
Estonia mai are în pregătire, potrivit presei locale, un proiect de lege care prevede separarea proprietarilor diviziilor de vânzări şi de reţele a companiei naţionale Eesti Gass, care ar reduce dependenţa de Gazprom. Data-limită pe care şi-au propus-o estonii pentru a realiza această separare este 1 ianuarie 2013. Igor Grazin, coautor al proiectului de lege, declara, citat de Bloomberg, la sfârşitul anului trecut, că acesta este „90 la sută gata" şi că va fi adoptat „în câteva săptămâni".
Compania estonă Eesti Gas este deţinută de către Gazprom (în proporţie de 37 la sută), de compania germană E.ON Ruhrgas (33,7 la sută), de compania finlandeză Fortum Oyj (17.72 procente), şi de Itera Latvija. Şi Lituania are un plan asemănător cu cel al estonilor pentru compania sa de gaz, Lietuvos Dujos AB. Posibila divizare a companiei a stârnit, imediat, critici din partea Gazprom dar şi a companiei germane E.ON AG, care sunt, de asemenea, acţionari şi la compania naţională lituaniană.
Dintre statele din regiune, Norvegia ese unul din susţinătorii scoaterii
