Aşadar, vom rămâne cu un singur cotidian de sport. ProSport se va transforma în săptămânal, dar nu independent, ci ca supliment al unui cotidian de profil economic. Aflăm asta din comunicatele agenţiilor de presă, aflăm asta de la concurenţă, totuşi pe site-ul prosport.ro nu se suflă o vorbuliţă. Desigur, site-ul nu va dispărea, ne va asasina mai departe cu titluri mincinoase, cerşetoare de clicuri. Dar şefii sunt aceiaşi, înfrângerea este a lor şi numai a lor. Lumea aşteaptă încă reacţia pe Facebook a lui Meme Stoica, denumit luni de zile de ProSport „unul din managerii Stelei”! Iar surse din anturajul unei doamne impresar afirmă că aceasta ar fi spus că versiunea de print a murit deoarece redactorii de acolo au decis s-o ignore. Ba chiar şi Gigi Becali, din locul acela liniştit, cu mese şi paturi calde, cică ar fi spus că fără el presa se duce de râpă. Ar fi făcut deja încă o cerere de întrerupere a pedepsei pentru a salva Prosportul şi presa, în general. Spuneţi dumneavoastră, domnilor judecători, cine o să-i mai înghesuie microfoane sub nas la ispăşirea pedepsei?! La ce ar mai ieşi, atunci?!

Lăsând gluma la o parte, cum să facă performanţă un ziar când şefii săi au job part-time la televiziuni? În loc să stea pe baricade şi să caute soluţii, ba chiar să le şi găsească, ei se dau pe sticlă pentru dezvoltare personală, că alt motiv nu reuşesc să identific. Păi pentru a ridica ProSportul ăla iniţial, Tolontan nu pleca nici măcar la turneele finale, îi lăsa pe carierişti, mai mereu aceiaşi, să se afirme. Apropo de Tolontan, nu cred că e de bun augur pentru Gazeta lipsa concurenţei pe hârtie. Cititorii vor migra, dar o vor face neavând alternativă. Asta nu se cheamă că au fost câştigaţi, ci că i-au pierdut alţii. Banii, însă, n-au miros. Gazeta supravieţuieşte pentru că oamenii de acolo au avut o viziune adecvată vremurilor de azi, au generat produse complem