La Humanitas au fost editate "Itinerariile unei vieti: Emil Cioran" (Gabriel Liiceanu) si "Cele opt pacate capitale ale omenirii" (Konrad Lorenz).
In iunie 1990, mansarda lui Cioran din Rue de l'Odeon s-a transformat pentru trei zile in platou de filmare: cel care o viata intreaga se marturisise prin scris consimtea acum intaia oara s-o faca in fata camerelor de luat vederi. De aici cele doua filme ale acestui interviu, realizate impreuna cu Gabriel Liiceanu, de Constantin Chelba. Primul, "Exercitii de admiratie", a fost transmis si de Televiziunea Romana in 1992, iar apoi filmul disponibil sub forma de caseta video, "Apocalipsa dupa Cioran", realizat impreuna cu Sorin Iliesu. Cartea de fata cuprinde textul integral al interviului facut atunci, la care se adauga un eseu al lui Gabriel Liiceanu, nascut din comentariul ce a insotit interviul. Cititorul va regasi un Cioran parca mai viu ca niciodata, un Cioran cand nostalgic, cand vituperant, cand histrionic, cand dezabuzat.
Konrad Lorenz s-a nascut in anul 1903 la Viena si a murit tot la Viena, in 1989. A studiat medicina si zoologia, devenind in 1940 profesor de psihologie comparata la Konigsberg. Intre anii 1950 si 1973, a fost director mai intai la Institutul Max Planck de fiziologie comportamentala din Buldern, apoi in Seewiesen. Ulterior a devenit coordonatorul Institutului "Konrad Lorenz" al Academiei Austriece de Stiinte. In 1973 i-a fost decernat premiul Nobel pentru medicina si fiziologie. I s-au acordat numeroase distinctii internationale. A devenit cunoscut dincolo de granitele comunitatii stiintifice prin studiile sale asupra agresivitatii, in care extindea principiile etologice asupra comportamentului uman. "Cele opt pacate capitale" duce mai departe aceasta incursiune, atat de captivanta, in etologia umana. Sunt analizate aici procesele de dezumanizare care ameninta sa distruga nu numai