De mai bine de un veac, oamenii au reuşit să se ridice către cer. Am depăşit şi limita atmosferei, am ajuns şi pe Lună. Dar ne lipseşte acea simplitate a zborului, cunoscută numai de păsări. Omul-rachetă. Jetman. I se poate spune oricum lui Yves Rossy, omul care a vrut să imite păsările folosind un aparat de zbor neconvenţional. Numărul 5 al revistei „Ştiinţă&Tehnică“, acum, la toate chioşcurile.

Este elveţian şi se numeşte Yves Rossy. Din copilărie a fost pasionat de zbor. A practicat toate sporturile „zburătoare": acrobaţie aeriană, deltaplanism, parapantism, paraşutism etc. Timp de 15 ani a fost pilot de vânătoare în armata elveţiană. Iată o biografie exemplară pentru un zburător. Dar zborul, în sensul său clasic, a ajuns să nu îl mai mulţumească.

Devenise prea banal. Avea nevoie de ceva care să îl apropie cât mai mult de păsări. Şi cum tehnologia pe care o avea la dispoziţie nu îi oferea ceea ce dorea, a profitat de pregătirea mecanică din tinereţe (a urmat cursurile unui liceu specializat tocmai în mecanică), încercând să realizeze propriul său aparat de zbor individual şi neconvenţional.

Ideea sa era înduioşător de simplă, în principiu. Un om echipat cu o pereche de aripi, pe care să fie ataşat un sistem de propulsie, ar putea zbura, după ce a sărit dintr-un avion de la o anumită altitudine. Dar lucrurile simple în idee nu sunt, decât rareori, simple şi în fapt.

Cu patru motoare

În primul rând, propulsia clasică, cea cu elice, iese de la început din discuţie. Este foarte greu să amplasezi pe o aripă, pe care o porţi pe spate, motorul şi elicea corespunzătoare. Ar mai fi fost şi soluţia folosirii unor motoare rachetă, de genul celor utilizate de românul Iustin Capră. Din păcate, nici aceste motoare nu sunt utilizabile pentru tipul de zbor dorit de elveţian. Ele consumă prea mult combustibil şi, implicit,