România ar trebui să-și fortifice prezența economică, mediatică și culturală în Moldova pentru a schimba stările de spirit.
Până să înceapă sesiunea de toamnă a Parlamentului, anunțată pentru 2 septembrie, presa moldovenească suferă de „carantină politică”. Întrucât acțiunile Guvernului, în perioada estivală, nu au neapărat darul să provoace pasiuni, fiind mai mult o activitate de administrare curentă, singurele surse de incitare pentru opinia publică rămân declarațiile politice cu refere la Republica Moldova.
Astfel, mai multe posturi de televiziune de la Chișinău au consacrat dezbateri pe marginea declarațiilor făcute de președintele Traian Băsescu la o tabără de vară din Harghita, cu participarea asociațiilor românești din afara granițelor. La acea întâlnire dl Băsescu i-a încurajat pe conaționalii noștri din țările limitrofe României să se declare români la recensămintele din țările în care trăiesc. A vorbit despre un „filon sănătos” unionist basarabean, dar și despre reticența majorității cetățenilor moldoveni de a cere azi Unirea cu România. Dl Băsescu a acuzat persistența unor sintagme de genul „limba moldovenească” în legislația de la Chișinău, fapt ce produce confuzie și încurajează politicile de deznaționalizare a etnicilor români din Ucraina, drept pentru care aceste relicte staliniste din Constituția moldoveană ar trebui eliminate.
Declarațiile liderului de la București au provocat reacții diferite la Chișinău. Partidele din arcul guvernamental s-au abținut să le comenteze. Opoziția de stânga, în schimb, a ripostat. Artur Reșetnikov, purtătorul de cuvânt al comuniștilor, a dat o calificare cel puțin ciudată declarațiilor președintelui Băsescu, spunând că „niciun moldovean sănătos nu se va declara vreodată român”. Să fie o remarcă rasistă sau o amenințare voalată la adresa intelectualilor basarabeni, majoritar românofili