Patru din totalul de aproximativ 100 de întrebări la care cetăţenii români vor trebui să răspundă în cadrul recensământului din 20 octombrie pot fi refuzate, fără niciun fel de penalizare din partea autorităţilor. Acestea fac parte din secţiunea dedicată “caracteristicilor etno-culturale”, cu referire la etnia, limba maternă şi religia persoanei, cât şi date despre eventualele dizabilităţi pe care persoana intervievată le poate avea, spune gandul.info.

Întrebările sunt însoţite de atenţionarea “fiecare persoană este liberă să-şi exprime propria opţiune, fără niciun fel de constrângere”, şi sunt formulate astfel:

Cărei etnii consideră persoana că îi aparţine?

Care este limba maternă a persoanei?

Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?

La aceste trei se adaugă o a patra referitoare la “posibilele dizabilităţi”.

“Principalul motiv pentru care întrebările ce fac referire la etnia, limba maternă, religia şi posibilele dizabilităţi ale persoanei sunt neimpuse se datorează practicilor europene din domeniu”, declară pentru gândul Vladimir Alexandrescu, şeful biroului de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

El spune că Uniunea Europeană nu impune asumarea etniei, însă “există recomandări venite din această direcţie, ce subliniază necesitatea unei statistici actuale despre etnia persoanelor, mai ales în contextul în care una dintre ele – cea rromă -, a intrat în atenţia multor ţări din Europa”.

Întrebat cum vor fi încurajaţi cetăţenii rromi să îşi declare adevărata etnie, Vladimir Alexandrescu spune că se bazeză pe “puterea de convingere a recenzorilor”. “Avem recenzori, cât şi observatori de etnie rromă, aleşi pentru zone în care ponderea acestei populaţii este mai mare, şi care sperăm că vor avea o contribuţie concretă în convingerea lor în a-şi declara propria etnie”, a precizat acesta.

Li