Săptămâna aceasta a avut loc la Kabul o conferinţă internaţională privind viitorul Afganistanului. La evenimentul desfăşurat sub egida secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, şi a preşedintelui afgan, Hamid Karzai, au luat parte miniştri de Externe şi responsabili de rang înalt din peste 70 de ţări ale lumii. România, reprezentată la Kabul de şeful diplomaţiei externe, Teodor Baconschi, şi-a suplimentat în 2010 cu 600 de militari trupele în Afganistan şi deocamdată nu are un calendar al retragerii. De altfel, la întoarcerea în ţară, Baconschi a precizat că "nimeni nu a propus sau acceptat (la conferinţa de la Kabul - n.r.) un calendar de retragere".
La Bucureşti rămâne neclar inclusiv costul operaţiunilor noastre în Afganistan. La începutul anului, când s-a decis suplimentarea trupelor, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat un fond suplimentar de 60 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru acoperirea cheltuielilor pentru militarii români. Contactaţi de Jurnalul Naţional, reprezentanţi ai MApN au spus că tot ce ţine de deciziile politice (suplimentarea efectivelor militare, retragerea propriu-zisă sau un calendar al retragerii etc.) este decis de CSAT şi Preşedinţie. Guvernul şi MApN se ocupă de propunerea şi gestionarea bugetului pentru misiunea din Afganistan.
Ce s-a discutat la Kabul? Comunitatea internaţională şi-a exprimat sprijinul pentru "programul de pace şi reconciliere" cu talibanii şi susţinerea pentru preluarea de către forţele afgane a securităţii ţării până la sfârşitul lui 2014. Făcând referire la preluarea securităţii de autorităţile afgane, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Anders Fogh Rasmussen, a precizat clar: "Tranziţia va avea loc treptat, pe baza unei analize a situaţiei politice şi de securitate, astfel încât să fie ireversibilă. Iar când acest lucru (tranzi-ţia
