Ex-maoist, liberal, devenit socialist-democrat doar ca titulatură, dar cu viziuni clare de centru-dreapta. Acesta este, pe scurt, portretul actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, principalul favorit la obţinerea unui al doilea mandat de cinci ani la conducerea Executivului comunitar. Politicianul de 53 de ani a primit, joi, un sprijin la nivel de principiu de la şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state membre, dar nu şi desemnarea sa oficială.
Motivul acestei reticenţe a liderilor europeni de a-l lansa pe Barroso pentru un nou mandat de 5 ani este explicabilă, în condiţiile în care portughezul se confruntă cu o opoziţie tot mai vizibilă în rândul eurodeputaţilor, care vor trebui să voteze noua echipă de comisari. De aceea, Consiliul European a considerat că e necesară o abordare prudentă, urmând ca reprezentanţii Cehiei şi ai Suediei – ţările care deţin consecutiv preşedinţia semestrială a UE în acest an – să aibă consultări cu Parlamentul European cu privire la candidatura lui Barroso pentru preşedinţia Comisiei Europene. Dacă vor fi convinşi că pot asigura o majoritate, liderii UE vor da apoi candidaturii lui Barroso o confirmare deplină care va permite Legislativului comunitar să-l voteze, în sesiunea plenară de la jumătatea lunii iulie.
Socialiştii şi Verzii nu îl mai vor, Liberalii se mai gândesc
În ciuda susţinerii neoficiale a şefilor de stat şi de guvern din UE, opoziţia în creştere din partea parlamentarilor europeni ameninţă să scufunde confirmarea anticipată a nominalizării lui Jose Manuel Barroso pentru un nou mandat în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, comentează AP. Liderul socialist Martin Schulz a anunţat că grupul său de 161 de europarlamentari “va vota împotriva” nominalizării lui Barroso, poziţie susţinută şi de Verzi. În schimb, grupul liberal-democraţilor (80 de membri) nu a dec