Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat la o dezbatere organizată de BNS că sindicatele au fost complice cu acele Guverne care au permis pensionarea lucrătorilor tineri. Aceste retrageri timpurii din muncă sunt o cauză a deficitului de peste 14 miliarde de lei pe care-l va înregistra în 2011 fondul pensiilor de stat.
Dezbaterea s-a făcut pe marginea studiului „De ce nu sunt bani pentru pensii?”, lansat ieri, ca parte a unui proiect pe bani europeni derulat de BNS. Analiza a fost realizată de un grup de economişti şi statisticieni, coordonat de conferenţiarul universitar Liviu Voinea, care a identificat şase cauze ale găurii actuale de la bugetul pensiilor. Anul acesta, deficitul estimat este de 14,9 de miliarde de lei.
Potrivit studiului, creşterile punctului de pensie operate în 2007 şi 2008 produc aproximativ 42% din deficitul pe 2011. Din 2007 şi până acum au dispărut de pe piaţa muncii 562.000 de joburi, ceea ce înseamnă contribuţii mai puţine la pensii. Concret, efectul lor însumează 28,4% din deficit.
Transferurile la pilonul doi de pensii contribuie şi ele cu alte peste 15 procente la gaura sistemului de stat, tăierea salariilor bugetarilor se reflectă în alte 4,8 procente din deficit, iar pensia minimă garantată reprezintă 4,4% din minusul pensiilor de stat.
Prezent la discuţii, ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, s-a declarat mirat că autorii studiului au uitat alte cauze importante, printre care pensionările anticipate, aprobate prin legi care s-au emis „cu complicitatea sindicatelor”. Au existat reglementări care au făcut ca persoane de numai 40 de ani să ajungă pensionari.
„Pensionarii NATO”, cei disponibilizaţi înaintea integrării României în Alianţa Nord- Atlantică, s-au putut retrage şi la 40 de ani, cu pensie de peste 2.000 de lei, iar cazurile au fost destul de numeroase.
"Sindicatele au
