De-a lungul istoriei seculare, capitala Banatului şi-a schimbat stema în funcţie de administraţie, dar nu şi steagul. Reprezentarea grafică a steagului din stema Timişoarei nu a dispărut nici măcar pe timpul comuniştilor.

Istoria Timişoarei este una îndelungată, care începe cu antice aşezări umane pe actuala vatră a oraşului şi mai apoi cu apariţia primei cetăţi fortificate, în jurul secolului al XII-lea. Cetatea a trecut prin diverse stăpâniri care i-au marcat profund cursul dezvoltării. A început să se dezvolte în timpul lui Carol Robert de Anjou, în secolul XIV, devenind timp de opt ani şi capitală a Regatului Ungar. Acesta este perioada în care apare primul steag şi prima stemă oficială a oraşului.

Steagul Timişoarei este reprezentat de o cruce albă pe fundal roşu, aşezat aidoma steagului Danemarcei, însă cu linii asimetrice. Este asemănător cu steagul Angliei, pe care crucea este roşie, iar fundalul alb. Puţină lume ştie însă cum arată steagul Timişoarei, iar cei care sunt în măsură să facă ceva în promovarea ei se simt legaţi de mâini, datorită centralismului de la Bucureşti. „Este o situaţie hilară. Trebuie să primim acceptul de la Bucureşti să ne punem propriul steag şi stema, în condiţiile în care respectăm legile ţării”, a declarat Adrian Orza, viceprimarul Timişoarei.

Foto: Steagul Timişoarei din steleme oraşului

Centralismul excesiv dăunează

Nici Primăria şi nicio altă instituţie publică din Timişoara nu are arborat steagul istoric al oraşului, aşa cum se mândresc mai toate localităţile, fie ele şi minuscule, din Uniunea Europeană. Nici măcar stema actuală a oraşului nu este definitivată.

„Cei de la Bucureşti una spun despre deschidere, alta fac în realitate. Pentru ei, şi acum România înseamnă doar Decebal, Mihai Viteazu şi Mircea cel Bătrân. Consiliul Local, ales de popolaţia ora