Nu ştiţi ce să faceţi cu timpul liber în concediu? Vă încearcă un sentiment de inutilitate în zilele libere? Vă gândiţi mereu la treburile pe care le-aţi lăsat nerezolvate la muncă sau, mai rău, încercaţi să le rezolvaţi stând cu laptopul pe plajă? Dacă nu aveţi internet sunteţi în pragul unei crize nervoase? Aţi putea suferi de o dependenţă pe care mulţi dintre noi o avem, dar puţini o conştientizăm: dependenţa de muncă.
Cum se manifestă, ce ascunde şi mai ales ce efecte are ea asupra noastră ne spune psihologul Ştefania Niţă, de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie din Bucureşti.
CUM O IDENTIFICI?
Şi femeile, şi bărbaţii, în egală măsură, pot deveni dependenţi de muncă. Primul semn al acestei dependenţe este programul prelungit. Un ritm de muncă de 10-12 ore pe zi, uneori chiar de 14, este un semnal de alarmă. Aţi putea contracara această afirmaţie motivând că şefii vă impun un program prelungit şi dând vina pe volumul mare de muncă. "Nimic mai adevărat, mai toţi muncim mai mult decât opt ore pe zi, deşi rareori programul prelungit impus de şefi depăşeşte 10 ore pe zi, chiar şi în sistemul privat.
Ceea ce face diferenţa între responsabilizare şi dependenţă este faptul că persoanele dependente de muncă nu îşi închid computerul şi nu pleacă de la birou imediat după terminarea programului, o dată cu ceilalţi colegi. Ele mai rămân o jumătate de oră după program, de bunăvoie, iar această jumătate de oră se poate transforma în una-două ore. Ajung astfel să piardă chiar şi puţinul timp pe care l-ar mai putea petrece alături de partener/ă, familie, prieteni", atrage atenţia psihologul.
Un dependent de muncă nu acceptă că mai este şi mâine o zi şi nu poate lăsa treburi de rezolvat în ziua următoare. El îşi poate exprima frustrarea şi tensiunea legate de programul prelungit, dar găseşte pretexte sau dă
