Spaţiul este "ultima frontieră", dar o frontieră ce trebuie explorată şi exploatată continuu în condiţiile în care avem obligaţia de a supravieţui ca specie, dincolo de pericolele imediate care ameninţă planeta noastră, aşa cum sunt, spre exemplu, încălzirea globală şi terminarea resurselor în contextul suprapopulării planetei, dar şi de pericolele cosmice, aşa cum ar fi exploziile de raze gamma, impactul cu asteroizi sau comete şi, în ultimă instanţă, moartea Soarelui, reactorul nuclear care asigură energia sistemului nostru solar. Anul 2013 a fost unul bogat în evenimente şi descoperiri astronomice atât pentru puterile spaţiale consacrate - SUA, Rusia şi Europa, dar şi pentru noile puteri emergente din domeniul spaţial, China, Japonia şi India.

Între timp, programul spaţial american de explorare a planetei Marte continuă.

Roverul robotizat Curiosity, aparţinând NASA, îşi continuă misiunea la suprafaţa Planetei Roşii şi a analizat compoziţia chimică a atmosferei acestei planete, confirmând ipoteza că aceasta este formată în cea mai mare parte din dioxid de carbon, alături de alte gaze în proporţii mult mai mici. Măsurătorile realizate de sonda cea mai avansată tehnologic de la suprafaţa Planetei Roşii confirmă datele obţinute în anii '70 de sondele gemene Viking - atmosfera lui Marte este alcătuită în cea mai mare proporţie din dioxid de carbon, spre deosebire de atmosfera terestră care este formată dintr-un amestec de nitrogen şi oxigen, potrivit unei analize a Agerpres.

Roverul cu şase roţi şi cu propulsie nucleară se află într-un vechi crater din apropierea ecuatorului marţian, de aproape un an. Prin intermediul datelor transmise de Curiosity, oamenii de ştiinţă au identificat urmele unui lac de apă dulce la suprafaţa planetei Marte, un lac care ar fi putut oferi un mediu propice dezvoltării vieţii microbiene.

Lacul, localizat în inter