(Foto: Saptamana Clujeana)

Piata muncii a devenit, de la an la an, tot mai dinamica. Spre deosebire de inceputul anilor ’90, cand cu greu se putea vorbi despre o piata a muncii in adevaratul sens al cuvantului, in ultimii ani cererea si oferta au fost cele care au stat la baza ocuparii fortei de munca.

Cu cat piata muncii s-a dezvoltat, cu atat s-au majorat pretentiile angajatorilor - care apeleaza tot mai mult la firme specializate in recrutarea personalului, crescand totodata si numarul serviciilor pe care acestia le solicita. Astfel, pe langa recrutarea propriu-zisa, companiile apeleaza si la programe de training pentru salariati, dar si la head-hunting sau la leasingul de personal.

Munca prin agent temporar

Leasingul de personal a fost introdus in Codul Muncii in anul 2003, sub denumirea de munca prin agent temporar. Un agent de munca temporara are un numar de angajati proprii, pe care ii pune la dispozitie unui client utilizator, pe o perioada determinata. Angajatii sunt platiti de catre agentul de munca temporara, cu salarii cel putin egale celor primite de salariatii companiei beneficiare.

Perioada de utilizare (misiunea de munca temporara, potrivit Codului Muncii) nu poate depasi un an, dar poate fi prelungita pana la maximum 18 luni. Altfel spus, firmele de recrutare angajeaza personal calificat in anumite domenii, pe care il inchiriaza companiilor care au deficit de personal pentru anumite posturi.

Firmele de resurse umane sunt cele care intocmesc toata documentatia de angajare, in schimbul unui comision. Responsabilitatile companiei de leasing de personal sunt de a selecta si angaja personalul, de a suporta salariile acestora pe perioada inactiva si de a plati concediile, impozitele si contributiile la asigurarile sociale.

@N_